neputinta

ma innebuneste sentimentul de neputinta pe care il am cateodata. daca e o situatie care tine de mine, cumva, intr-un fel sau altul, gasesc o iesire, fac ceva. dar cand simt ca am mainile legate, innebunesc! si mai ales cand e vorba de o persoana draga. cand ma priveste direct pe mine stiu exact cat de tare ma afecteaza sau nu, imi pot stapani reactiile, imi pot analiza ideile, stiu ca si daca gresesc nu pot da vina decat pe mine si ca pana la urma ori imi indrept greseala ori invat sa traiesc cu ea, daca sufar, sufar, pot sa duc si pana la urma sa trec mai departe. dar cand trebuie sa stau si sa ma uit si cand orice as zice stiu ca nu rezolva mai nimic, mai ales ca nu pot lua eu hotarari pentru altii si nici nu vreau sa le influentez, cand nu pot sa ajut cu nimic incat sa fie macar un pic mai bine... atunci mor de ciuda!